Te-am anunţat, chiar înainte de plecarea în vacanţa de vară în familie, că am luat spre testare un aparat foto proaspăt lansat pe piaţă, un compact mic, uşor, prietenos şi totodată suficient de sofisticat cât să îmi propun să fac fotografii doar cu el, pe parcursul tuturor celor 24 de zile cât am călătorit: Sony Cyber-shot DSC-HX90. Ne-am înţeles bine, am făcut împreună vreo 5000 de fotografii, aşa că voi încerca în cele ce urmează să îţi arăt ce poate, o selecţie de fotografii relevante şi, pe cât de obiectiv voi putea, plusuri şi minusuri. Până la finalul acestui articol vei găsi şi răspunsul la întrebarea pe care mi-o puneam înainte: dacă e sau nu e nevoie de un aparat mai mare de atât pentru o amintire frumoasă de vacanţă.
Iată ce mi-a plăcut:
Te ajută în foarte multe situaţii şi nu-l simţi ca pe o povară
Într-o călătorie îţi doreşti să surprinzi atât imagini de ansamblu, spaţioase (vezi peisaje), cât şi portrete sau detalii la care ochiul tău nu ajunge suficient de bine. Ei bine, Sony Cyber-shot DSC-HX90 răspunde foarte bine la toate aceste nevoi. Instantanee de călătorie, peisaj, oameni, detalii, toate pot fi imortalizate cu un singur aparat mic şi uşor de transportat. Concret, pentru cine ştie şi apreciază asta, are o plajă de zoom între 4.1 şi 123 mm (30x optical zoom), echivalentul a 24 – 720 mm pe 35 mm.
Aşa cum am spus şi mai sus, aparatul e uşor (245 g cu tot cu baterie şi card), compact, dar nu e alunecos ca un săpun, forma sa permiţând o poziţie firească şi stabilă în timpul împuşcării instantaneelor.
Vezi ce fotografiezi
Aparatul are două surprize care îţi pot fi foarte utile. Primul este vizorul electronic pop-up, pe care îl ridici şi îl foloseşti doar când ai nevoie – iar în plină zi şi lumină vei aprecia la maxim avantajul de a vedea clar şi frumos ceea ce fotografiezi. (Atenţie, în vizor contrastul este mare şi se vede puţin mai bine ca în realitate, e bine să compari acasă, pe un calculator, ce ai văzut cu ce a ieşit în fotografie). Al doilea este blitz-ul care poate fi reglat şi folosit cu măsură, în aşa fel încât să nu distrugi imaginea şi fundalul.
Îţi anticipează nevoile
În orice caz, în modurile predefinite (scene mode – SCN) găseşti tot felul de variante care îşi dovedesc cu brio inteligenţa şi utilitatea, lăsându-te pe tine cu mai puţine dureri de cap. Ai aici opţiuni automate pentru portret, apus, evenimente sportive, pentru fotografierea în condiţii de lumină slabă sau de noapte, etc. Cea mai faină e „Hand held twilight”, eu am folosit-o atât la amurg, cât şi în peşteri sau in interioare de biserici, acolo unde mi-ar fi trebuit un trepied, dar am reuşit să obţin fotografii bune chiar din mână. Dincolo de faptul că folosind acest mod predefinit aparatul declanşează de patru ori, combinând rezultatul într-o imagine optimă, are şi o o stabilizare destul de bună care poate compensa eventualele mişcări fine, involuntare.
Te provoacă să fii creativ
Printre funcţiile creative, pe mine m-a mai bucurat cea care transformă imaginea în acuarelă, sau cea care crează imagini alb-negru de impact, vei vedea mai jos exemple.
Selfie şi socializarea la putere
Ecranul are o rezoluţie foarte bună şi rabatează vertical, încurajând o puzderie de selfie-uri. A, mi-a mai plăcut că ştie când îţi faci selfie şi declanşează automat, cu întârziere de 3 secunde, ca să ai timp să îţi compui zâmbetul de vedetă facebook.
Cu ajutorul aplicaţiei Sony PlayMemories, fotografiile tale vor putea ajunge direct pe facebook sau pe alte canale de social media, conectând aparatul cu telefonul sau tableta.
Dacă vrei să te complici:
Pentru persoanele care caută ceva mai mult şi vor să umble la fineţuri, există varianta de a fotografia complet manual şi o multitudine de opţiuni în meniu, aproape tot ce ai folosi şi pe un DSLR. Nu e bine să compari totuşi cu un DSLR sau alte variante deja profesioniste, se simte diferenţa de calitate când iei pozele la bani mărunţi, dar vorba lui Alex, pe aparatul acesta poţi exersa şi poţi afla dacă îţi place să lucrezi manual, dacă ai fi dispus să investeşti (timp şi bani) şi să treci la alt nivel.
Revenind la aparatul nostru, Sony Cyber-shot DSC-HX90 e dotat cu elemente optice Zeiss – iar dacă asta nu-ţi spune nimic, nu-i bai, treci doar mai departe având încrederea că asta e de bine, din punct de vedere calitate.
Pentru o amintire de vacanţă, calitatea imaginii este mulţumitoare, culorile şi contrastul nu-şi pierd din impact, poţi să le pui direct în social media fără o prelucrare prealabilă. Poţi să vezi cum au arătat pozele puse direct din aparat, majoritatea din acest album.
Nu a fost prioritatea mea şi nu e o zonă în care să mă pricep foarte bine, dar eu am fost mulţumită şi de calitatea filmărilor.
Ce m-a incomodat:
JPG only – pe mine asta m-a dezarmat puţin la început. Obişnuită să fotografiez RAW, am simţit că mi s-a luat un drept dobândit pe viaţă. Aşa cum te-am prevenit, asta probabil că nu înseamnă nimic pentru tine şi, dacă nu vrei să printezi afişe de mari dimensiuni sau să vinzi fotografie, oricum vei face doar fotografii JPG. Ştiu persoane care au DSLR-uri şi nu fotografiază niciodată RAW.
Atenţie la zoom – când profiţi mult de zoom, spre capătul lui, orice tremur al mâinii poate fi riscant. Stabilizarea este bună, dar chiar dacă nu mişti, vei observa că foarte multe detalii se pierd la zoom mare. Oricum, ar fi indicat să foloseşti un trepied.
Sensibilitatea ISO – variază între 80 şi 3200, poate fi selectată manual sau lăsată pe automat. Asta ar fi putut fi un avantaj (şi este, pentru fotografia de noapte), dar peste ISO 800 zgomotul de imagine începe să deranjeze, aşa că ar fi bine să fii atent la valori, dacă foloseşti aparatul pe funcţiile automate. Pe mine m-a deranjat textura fotografiei chiar şi la ISO 200, dar am observat doar când am mărit-o mult, aşa cum nu va fi niciodată arătată sau tipărită. În altă ordine de idei, n-ar strica să ştii să foloseşti şi modurile A (prioritate de diafragmă) / S (prioritate de expunere sau P (semi-automat), cu puţină documentare nu e chiar atât de greu şi rezultatele pot fi mai bune. E păcat să dai nişte bani pe un aparat care poate mai mult decât un compact simplu şi să nu înveţi să-l foloseşti.
Deformări – ai să vezi că deformările în anumite situaţii pot fi chiar mari. E absolut normal să se întâmple aşa la un obiectiv wide, dar am avut clădiri sau chiar munţi care şi-au schimbat mult poziţia lor firească, în funcţie de unghiul pe care l-am abordat şi distanţa de la care am fotografiat. Atenţie că lungeşte şi capetele, când se află la marginea fotografiei, aşa că încercă să te poziţionezi în centrul grupului, când faci un selfie cu adevărat selfish (egoist).
Funcţii la care e puţin incomod să ajungi, dacă eşti obişnuit pe un DSLR – E destul de mult de săpat în meniu pentru schimbarea unor setări pe care eram obişnuită să le am la îndemână, pe DSRL, ceea ce m-a descurajat uneori, dar aici iarăşi vorbim de nevoi diferite, poate că tu nici nu te vei obosi să le cauţi, nefiindu-ţi vitale.
Ce poţi face cu el
Voi încerca să exemplific în imagini. Fotografiile sunt puţin prelucrate, la modul decent şi doar acolo unde am simţit nevoia, pentru a fi eu mulţumită cu ceea ce am postat.
Distanţa la care eram
După zoom
Şi mai mult, detalii pe care nu le-aş fi văzut nicicum cu ochiul liber, peste Dunăre
Peisaj cu om :)
Peisaj
Un moment surprins – tot cu ajutorul zoom-ului
Panorame spectaculoase uşor de făcut
Instantanee urbane
Culori urbane
Acuarelă
Tandreţe în acuarelă
Peisaj în alb-negru (folosind funcţiile creative)
Acelaşi peisaj în acuarelă
O deformare normală
O deformare mai dură
In pestera
Interior de biserica
Vitraliu
De-a dreptul noapte
Concluzia? Eu am decis să păstrez aparatul în familie, pe aproape. Asta pentru că mi-am dat seama că este o opţiune excelentă şi discretă, atunci când călătoreşti şi nu vrei să bage tot poporul de seamă că faci poze. Ca să nu mai spun că pe munte sau în alte locuri în care am de mers mai mult şi nu am nevoie de greutăţi în plus, l-aş lua din nou cu mine, fără ezitare. Cum ar fi pentru tine? Asta tu ştii, eu spun doar că e un aparat ideal pentru orice amator de călătorii şi că da, poţi veni înapoi cu amintiri frumoase şi imagini creative sau de o calitate bună – Sony Cyber-shot DSC-HX90 e suficient pentru asta. Imaginile de mai sus cred că au dovedit deja. Şi dacă ţii neapărat, poţi să-ţi doreşti şi luna:
Fără zoom
Din acelaşi loc, cu zoom, am obţinut şi luna :)
Și nu în ultimul rând, dacă ți-l dorești, îl găsești aici.
Fotografiile de mai sus au fost realizate cu Sony Cyber-shot DSC-HX90, pentru care mulţumesc Sony Romania.